Eu . mine . a meu .

Nu m-as fi gandit nicicand ca as putea invata atatea pana sa implinesc 12 ani. Stiu ca suntem singuri pe lumea asta. Nu ne putem agata de alte persoane. Nu trebuie. Nu putem. Pana la urma suntem tot singuri. Trebuie sa ne fim noi insine de ajuns.



Sunt momente cand totul apare clar si parca totul are sens si momente cand nu intelegem nimic si parca am uitat tot ce am invatat. Dar nu e asa.



Ceea ce am invatat ramane acolo, invatam din greseli si ni le amintim mai tarziu. Important e sa privim lucrurile cu curaj si pozitivism.



Cand eram la gradinita aveam o placere in a bate baietii si nu numai. Nu imi placeau cei plangaciosi. Eram personajul negativ incat stateam numai la colt cu spatele in fiecare ora si asteptam pauza in care sa bat din nou vreun coleg care ma enerva cu lacrimile lui. Eram o figura. Baietoaica si impotriva lumii. Nu suportam educatoarele rele. Imi venea sa le trantesc apa cu tempera in cap, sa vad cum li se scurg culorile pe ochi.




Era frumos...



M-am mai schimbat apoi. Poate m-am maturizat, dar am devenit si mai introvertita. Poate am pierdut multe. Poate nu am profitat pe deplin de bucuria prieteniilor si a discutiilor, poate trebuia sa fiu mereu tupeista ca la gradinita. Dar asa au stat lucrurile.



Acum inteleg mai multe. Acum ceva timp mi se parea ca percepeam altfel cum stateau lucrurile .



Credeam in visele mele, imi placea sa zambesc, sa ma indragostesc chiar si de un om ce aparea la televizor. Imi placea sa descopar lucruri noi mereu.




Cred ca m-am mai conformat realitatii, cu placuta senzatie de a imi placea de o persoana pe care la prima vedere nici nu m-as fi gandit ca imi va placea.






Ce pot spune e ca experiente negative exista in viata oricarei persoane. Ceea ce conteaza e cum alegem noi sa trecem peste ele. Putem sa picam, sa ne plangem de mila, sa devenim dependenti de altii, da. Dar putem si sa fim puternici, sa ne dam seama ca daca ne respectam nu dam atentie tuturor rautatilor, sa credem in noi. Sa avem indrazneala aceea necesara pentru a reusi.






Orice ar fi, cred ca noi alegem cum sa fim, nu experientele ne schimba caracterul. Am cunoscut persoane care au trecut prin multe greutati si tot au putut rade si continua viata. Noi alegem cum sa fim: fericiti sau nefericiti. Tu cum vrei sa fii??









-------------------------------------------------------------------------------------------------









„In pat, mult mai tarziu, dupa e s-a terminat petrecerea, obosit, dar prea agitat ca sa doarma, cu Nikki ce sforaia usor langa el, Josh s-a gandit ce ciudate sunt fiintele omenesti. Cat de diferite si, in acelasi timp, sfasiate de aceleasi trairi. Dragoste si ura, bucurie si disperare, curaj si teama. Parca am fi un urias disc rotitor care cuprinde toate culorile imaginabile, pe care lumina se schimba si danseaza necontenit. Se gandea la toti cei de la petrecere, tineri si batrani, care radeau si plangeau la discursul sau. Nu conteaza cati ani ai, discul e mereu acolo si se tot invarteste. Poate ca se intampla asa, pentru ca odata cu trecerea timpului e mai usor sa separi culorile si stii precis la care te uiti si ce semnificatie are.”(Nicholas Evans - Vieti incercate)



maia.